filmul se numeşte "memoriile unei gheişe"!un film superb!merită văzut!acest film descrie o parte mică a culturii oientale,despre care prea puţină lume are ocazia să afle.

gheişele stârnesc de multa vreme fascinaţie,în japonia şi în întreaga lume.timp de mai multe secole,ele au ieşit din casele lor pe înserat,ca fluturii dintr-un cocon,pentru o noapte plină de diverse angajamente.serile cu încărcătură socială au reprezentat dintotdeauna o parte importantă a afacerilor din japonia,iar prezenţa gheişelor se reflectă foarte bine asupra unei gazde care îşi poate permite asemenea însoţitoare pline de strălucire.
nici soţie,nici prostituată,o gheişă este o artistă care îşi câştigă existenţa întreţinând şi distrând bărbaţi puternici. cuvantul gei (pronunţat "ghei") înseamnă "artă” în limba japoneză.o gheişă este instruită în arta dansului,cantoului şi a instrumentelor muzicale.de asemenea,poate întreţine o conversaţie extrem de spirituală.nu povesteşte niciodată mai departe secretele clientului ei.creează o adevarată dramă printr-o simplă fluturare a evantaiului său.
ani de muncă susţinută şi autodisciplină impusă au transformat-o într-o făptură rafinată,dar sub straturile bine strânse ale kimono-ului care o înfăşoară,sub masca neutră a machiajului ei,se află o femeie în carne şi oase,cu propria sa poveste,cu dezamagirile şi visurile sale.secretele pe care le păzeşte aparţin propriei sale inimi.

filmul "memoriile unei gheişe" incepe spre sfârşitul epocii de aur a gheişelor.construit ca o poveste dintr-o lume pe cale să dispară,filmul se deruleaza intr-un hanamachi(cartier de gheişe)fictiv.o copilă de 9 ani,după ce este luată de acasă şi vândută ca sclavă,supravieţuieşte şi în final,chiar îşi găseşte iubirea,însă din păcate,această iubire ii este interzisă. 
pătrunzând în aceasta lume tainică, Sayuri (eroina filmului) este învăţată că o gheişa nu e liberă să iubească sau să îşi urmeze propriul sau destin...mentora ei, legendara Mameha,înţelege limitele unei relaţii intime cu un patron special şi o învaţă pe Sayuri să îşi ţină foarte bine în frâu sentimentele,spre deosebire de rivala lui Sayuri,pe nume Hatsumomo(care era "vedetă" printre gheişe).Mameha ştie că o gheişă nu îşi poate permite să se lase în voia pasiunii ei pentru orice bărbat.
totuşi,Sayuri nu poate uita un moment de o neaşteptată blândeţe pe care l-a trăit la o vârstă fragedă(un bărbat care-i cumpărase o îngheţată,foarte blând cu ea,ca apoi viaţa să i-l scoată din nou în cale după ani şi ani...).amintirea acelui moment sclipeşte ca un miraj şi o susţine în anii grei de suferinţă.privindu-şi viaţa în retrospectivă,ea îşi aminteşte de "o fetiţă care avea mai mult curaj decât ştia” şi meditează: “acestea nu sunt memoriile unei împărătese sau ale unei regine.sunt memorii de un alt fel.”
este imposibil să nu te mişte povestea de iubire,de rivalitate dintre Sayuri şi Hatsumomo,dar şi de încercarea la care a fost supusă prietenia dintre Preşedinte şi Nobu.... nu este doar o poveste semnificativă din punct de vedere cultural ca o legendă din japonia.este o poveste relevantă pentru oamenii din orice ţară!

culmea este că filmul a fost realizat după un roman scris de un bărbat american,despre viaţa unei femei!scris cu lux de amănunte despre o sub-cultură japoneză atât de puţin cunoscută!merită văzut!din partea mea,aplauze la scenă deschisă!