Viața este un pahar care ne este dat pentru a-l umple; o viață ocupată înseamnă că o umplem cu cât poate păstra; o viață grăbită are mai mult pus în ea decât poate conține.
Eternitatea noului este constanta universală,absolut valabilă pentru toate ființele umane care definește omul în lumina unuia dintre adevărurile Iluziei Vieții.Mai mult decât atât,Iluzia Vieții la nivel uman se definșete ca fiind eternitatea noului.De aceea Omul nu poate fi fericit decât dacă aleargă printre clipe asemeni unui atlet,întreaga sa viață.
A fi viu înseamnă a avea simțul umorului, a avea o profundă calitate de a iubi și de a te juca în voie. Sunt absolut împotriva oricăror atitudini negative în privința vieții, iar respectul acordat Divinului a reprezentat întotdeauna o negare a vieții. Pentru a transforma acest respect în ceva pozitiv trebuie să i se adauge neapărat calitatea jocului, simțul umorului și iubirea. Respectul față de viață este singurul fel de respect care poate fi arătat Divinului, deoarece nimic nu este mai divin decât viața însăși.
Viața este un joc dur și halucinant, viața înseamnă salturi cu parașuta, înseamnă risc, înseamnă să cazi și să te ridici, înseamnă alpinism, înseamnă voința de a ajunge în punctul tău cel mai înalt și a te simți nemulțumit și neliniștit când nu reușești să o faci.
Și dacă aș mai avea o viață, tot plină de neputință aș fi în dorința de a exprima ce înseamnă viața. E prea mult, exagerat de mult, uneori. Oricum, ce știu eu despre viață? Sunt doar o secundă de infinit.